Mos Stiuculae

December 7th, 2009 Postat in Amici PeApa, Delta Dunarii, Pescuit

Sunt un grip Berkley, obisnuit sa ies in macar o data pe  saptamana PeApa.
Vineri seara Vlad, m-a pregatit ca de obicei agatandu-ma de geanta de pescuit.. si am asteptat cuminte pana dimineata cand am cand am plecat ca de obicei impreuna cu tubul de lansete si celelalte accesorii din geanta la pescuit. Astfel incat la 3:00 am, schimb masina ma asez lejer in portbagajul masinii lui Bogdan alaturi de alte genti cu accesorii de pescuit.

Pornim… iesirea clasica din Bucuresti….autostrada .. acelasi drum… dar surpriza…trecem de Lehliu. Ne aducem aminte de clasicele locuri de pescuit de pe Valea Argovei… dar era intuneric… si noi continuam drumul… si mergem si mergem….tocmai  pana la Murighiol…. gata…. m-am prins suntem in delta 🙂

Ma asez cuminte in barca care ne astepta la 7:30 si aerul rece al diminetii da destule batai de cap unui mercury de 15cp in 2 timpi. Ajungem in locul dorit, ne organizam .. si iata ca sunt deja in barca unde Vlad, Bogdan si Mihai deja impartisera pozitiile de “tragere”

Nu apucam sa ne miscam 50 metrii pe un canal.. cu apa destul de tubure.. cand Bogdan – care lasase o lanseta la trena agata un “crap”. Inca amortiti de frig…. Vlad si Mihai se uita mirati cum “crapul” lui bogdan era o stiuca promitatoare ce atentase la un piscot nickelat… In cateva momente ma  vedeam intr-o poza.. inclestand pe buzele stiucii mirate de ce i se intampla. 🙂

Deja incantati de rezultat.. dar mai ales de ce povesti am auzit tot drumul… Vlad si Mihai protestau impotriva datului la trena.. fiind nerabdatori sa ajungem pe primul loc de pescuit. Barca aluneca incet in ape nu mai adanci de 30-50cm.. ceea ce incepe sa anunte.. o zi dificla pt motorul electric si cele 2 baterii. Intram pe un canal secundar.. si auzim si se vad macar 5 stiuci care fug din fata barcii. Strategie gresita clar… inpoi si inaintam pe canalul principal..

Nu apucam sa mergem mai mult de 100-200 metri si incepe activitatea. Vlad alege un  slider din cele mici .. Green Tiger de 7cm, si lanseul este rasplatit de o stiuca care imi aduce aminte ca sunt “la servici”.

Nu trec cateva minute, caci iarasi aud ca cineva ma cauta in barca… este Mihai care aduce la barca o alta stiuca sarita de 2 kg. Aceleasi formalitati.. poze…. complementari.

Avansam inca cativa metri, Bogdan…. isi aduce aminte ca stiucile prefera lingurile .. (favortiele lui Piscot si Linx de la Berti evident), si iarasi ma apropii foarte mult de o noua cumatra.  Urmeaza tot Bogdan cu o alta stiuca… aceleasi dimensiuni standard appx 2kg… dar cine mai are rabdare sa le cantareasca….. 🙂

Tot ce aud.. este “Uite-o! … ai vazut-o?”,” urmareste valul.. si las-o putin….. atunci o ia”….. ” unde este gripu’?….da-mi gripu'”… chestii care recunosc ca-mi provoaca un stress mai mare de obicei

Nu apuc sa ma relaxez 30 min.. pt ca la urmatoarele locuri.. sunt deja in dubla activitate…. Nu apuc sa-l ajut pe Vlad sa scoata o stiuca “sarita de kil” (vorba lui Ovidiu) ce atentase la un slider de 10cm Emerald Pearch … si sa facem poze..

… nu de alta  dar repede eliberez stiuca in barca.. pt a ma confrunta cu sora ei care tocmai abuzase de Linx-ul manuit cu maiestrie de  Mishu.

Imi dau seama.. ca este clar ceva deosebit… vremea perfecta pentru stiuci…. iar eu am de lucru ca un apucat… tinand-o asa toata ziua… navigand in ape putin adanci.. si pozand aproape la fiecare15-20min. Asta ca sa nu mai pun rateurile…. sau cele 2 stiuci “spre 5 kile ” ambele scapate la barca.. una salavata de elicea Torqeedo-ului…..

Pe la ora 3pm, soarele incepe sa paleasca… eram pe spre final.. pe durmul de intoarcere cand il aud pe Mihai.. “haideti sa–ncercam si pe canalul asta”. Nu apuc sa termin.. pt ca Vlad ma pregateste pt o stiuca care din pate inghite sliderul de 10cm la propriu.

Mai avansam inca 10  metri si Mihai… ne arata ca fibra de sticla este “mama stiucii” si… reuseste o serie legata de stiuci in timp ce eu si Bogdan mai ratam cate una.  Bogdan compenseaza… apoi Mihai… si tot asa… parca pentru a incununa o zi in care in fiind singurul grip in barca… am avut ceva de furca 🙂

Ne pregatim de intoarcere… ajugem inapoi, apa incepe sa se tulbure si pescuind instinctiv… Bogdan agata un caras… o frumusete… care evident are norocul sa scape… iar Vlad aude iarasi caraitul franei stranse la maxim… un crap agatzase voblerul… si-l tragea voiniceste direct care marile cocioace… Slava Domnului scapa… si cei 3 “arcasi” se hotarasc sa incheie… mai ales ca la apa tulbure nu avusesesra rezultate la stiuci.

Amurgul incepe sa se lase… sculele se strang… iar eu, in calitate de grip, ma simt obosit dar fericit… dupa o zi extenuanta. Daca as fi pus la numar… si de cate ori am auzit “de ce  nu ai lasat-o mai mult”, sau “acum… ufff… *@#%^!@…. a scapat”…  mai mult ca sigur imi dublam sarcinile.

Ajungem la mal… ne frecam la ochi sa fim siguri ca nu am visat, ne imbarcam pt transfer… si pornim usor spre casa… in fond ne astepta inca 350 km pana la Bucuresti.

Obositor… dar a meritat 🙂

P.S.1 toate stiucile au fost eliberate si sunt alive, cu exceptia celei care a inghitit integral sliderul de 10cm
Adevarat zice Salmo… “la Slider cateodata este recomandat sa dai cu anocre debarbetate”

P.S.2 continuarea cu discutiile de pe drum…. o stiti de la postul precedent al lui Ovidiu….. se pare ca a fost o zi spornica…. indiferent de stiuca / salau

P.S.3 data viitoare pentru stiuca Vlad a promis ca revine la fibra de sticla 🙂