Locuri noi, pesti noi…

November 16th, 2009 Postat in Amici PeApa, Dunare, Pescuit

Ce zile! Ce zile… Zile de foc pot spune.

Lunimartimiercurijoivineri au trecut ca si cum nu au fost, si a venit Sambata, o zi in care sotia mea a implinit 20 de ani. Stati! Nu dati! Ca numele meu nu se termina in “irinel”, dar asa e sotia mea: tanara si fresh ca o dimineata de Mai…

Nu mai vorbesc de stress-ul ce cadou sa-i iau si cum sa organizam o mica petrecere… m-am descurcat cu toate; flori inca nu am luat… dar mai e timp.

Am rezolvat tot, iar la 4A.M. duminica, eu eram deja treaz de 27h si urma sa nu dorm toata ziua pentru ca, stiu ca ati ghicit, am fost la pescuit. 😀

Pescuit pe Dunare. Nu orice Dunare, ci o Dunare in plina explozie hidrologica, care sa-mi dea calculele peste cap. Deja aveam serioase indoieli referitor la ce gramaje si ce gume hidrodinamice sa bag in trusa, care sa poata taia cuentii si milioanele de frunze, crengute, precum si copaci  sequoia, pe care ma asteptam sa-i vad curgand pe Dunare, avand in vedere prognoza.

Asa ca, desi obosit bine, l-am sunat pe Vlad si decizia fiind luata am plecat spre Dunare.

Ajunsi pe malul Dunarii, primul lucru observat a fost ca apa se tulburase serios si veneau la vale tot felul de lucruri: de la copaci la casti de protectie (fara om in ele), pungi, peturi, de toate.

Altfel o zi placuta, vant slab spre inexistent,  sigura problema ramanand cum vom pescui in curentul destul de tare care curgea pe sub Porta-Bote.

Vlad alege relaxat un jig de 28g combinat cu PowerPro de 15lb, eu mai pesimist pun 40g cu fir de 8lb.

Repejor Vlad are o trasatura pe un grub verde gliter de 4″ de la bassassassin, si aduce la barca un salau frumos la vreo 1,5kg, dar caruia in drum spre grip ii sare jigul din gura… Au urmat niste urari la adresa pesticului, mai ales ca Vlad era dornic sa “se dezvirgineze la salau pe Dunare”. Continuam. Insistam.

Am si eu cateva trasaturi si prind 2 salai sariti de 1kg, apoi am o trasatura frumoasa pe un varf de agataturi, intep puternic, chiar atunci imi intra o creanga (adusa de apa) peste fir, si printre crengi, cu tot cu crengi, scot un salau frumos la vreo 10lb americane, sau cel putin asa zicea boga-patentul meu 😀

Imediat urmeaza faza zilei: imi da ceva mare, banuiesc ca era un peste sau un scafandru, imi ia ceva fir si scapa din carlig.

C’est la vie! Pana la pesti mari prinsi, orice pescar cred ca are de doua ori mai multi scapati…

Continuam sa cercetam locurile, ne mai mutam, chiar mai multi kilometri; reusim sa identificam un locsor unde Vlad sparge linistea cu o teapa serioasa, in ceva ce s-a dovedit a fi un salau care a poftit la un turbo shad bassassassin Lemon Candy montat pe un 40g.

Urmez eu cu inca un salau model (1,3kilo) si gata… Adica nu chiar gata 😀 ne loveste o radacina de vreo 312kg si ne scoate din ancora, reusim sa scapam basma curata si sa indepartam “caracatita” care se tinea de sfoara si de barca noastra precum gripa porcina de televizoare.

Pe la ora 15 incep cativa stropi de ploaie. Multumim sortii/inspiratiei/divinitatii ca in pofida co-cotelor 😀 am reusit sa vedem cativa dinti de salai dunareni si ridicam ancora cu directia acasa…

Nelinistea ma roade mai departe, asa ca intre craciun si revelion sigur voi fi la pescuit pe Dunare.

Curaj si fir intins!