Pescuit pe Dunarea rece…

January 11th, 2013 Postat in Amici PeApa, Dunare, magazin pescuit, Pescuit

Cand spun rece, ma refer la temperatura apei sub 4’C. Stim de la fizica ca densitatea apei variaza in functie de temperatura acesteia, astfel ca la 0’C =0,9998g/cm3, la +4’C=1,000g/cm3, la +10’C=0,9997g/cm3 iar la +15’C=0,9991g/cm3.
Un lucru e clar: la +4’C apa are densitatea cea mai mare si prin urmare pe fundul lacului apa va avea +4’C chiar si in conditii de iarna grea. Daca pe lacuri e simplu, pe Dunare sau ape curgatoare lucrurile se complica; diferenta de densitate/greutate dintre diversele straturi de apa fiind foarte mica… cel mai probabil ca temperatura si densitatea apei tinde sa se omogenizeze.

Dar sa-i lasam pe fizicieni si hidrologisti sa-si bata capul si sa trecem mai departe… 😀

Ce facem atunci cand lasam barca la apa pe Dunare in luna Decembrie si sonarul ne arata doar +1,5 – +2’C iar din cand in cand vedem bucati de gheata plutind in deriva?
Primele ganduri: “mda… cam rece” , “azi canci”, “de ce nu am ramas acasa?”, “unde esti tu primavara cu salaii tai cu tot..?” 😀
O varianta ar fi sa ne intoarcem acasa si sa lustruim cizmele asteptandu-l pe Mos Craciun, alta varianta ar fi sa pescuim bucurandu-ne de gerul de afara si sa incercam sa prindem cativa salai.
Desigur ne putem intalni cu fel de fel de surprize… motorul Suzuki care alta data pornea la sfert de sfoara, acum fara vreo 30 de sfori (cu socul tras) nu vrea sa porneasca, antireturul mulinetelor nu mai lucreza, semn ca temperaturile negative sunt negative si pentru angrenaje… dar iata-ne la pescuit!

Sunt deja vreo 5 ani de cand pescuiesc pe apa rece de la +4 pana la +1’C. Si in multe partide nu am avut nicio trasatura. Cu toate astea nu am dezarmat… Desi stiam ca sunt sanse mici sa prind ceva si iesirea poate insemna doar o plimbare cu barca, totusi am iesit. Pescuitul la salau nu este simplu…. mai ales cand afara sunt -5’C -10’C si in apa +2, +3’C…
Au fost si surprize cand, de nicaieri, dupa 5-6h de pescuit fara nici cel mai mic tac, brusc spre dupa amiaza sau cand iesea o raza de soare, sa inceapa atacurile. Da! atacuri la plural si 5-6 pesti in 1-2 ore.
Din experienta acestor ani pot spune ca sub 1,5’C nu am prins salau niciodata sau mi s-a intamplat sa prind un salau agatat cu jigul de burta, coada…. etc…  Cu alte cuvinte: era acolo dar nu ataca.

Stim ca locul zona tine salau si totusi nicio prezentare… Vom observa ca nalucile de 4 sau 5″ cu care in urma cu 1-2 saptamani prindeam salau dupa salau, azi nu mai starnesc nicio reactie.
Ne putem gandi ca poate pestii s-au mutat pe un loc de iernat si nu mai sunt acolo, cand brusc un atac timid, zgarie plasticul sau ne lasa fara coada shadului… Intepatura si rateu… 😀

Sigur multi pescari de salau au intalnit acest scenariu. Trebuie schimbat ceva…

Schimbarea a fost pescuitul cu naluci cu dinamica redusa… adica plastice care nu fac (inoata) sau fac putin… Nu conteaza cat de putin, salaul stie ca sunt acolo…
Softuri de tip viermi, slug-uri, stick-uri, shaduri cu coada mica… tipul acesta de naluci prezentate in zona unde stau cativa salai in asteptarea primaverii, pot sa aduca un atac sau mai multe.

Eu de regula pescuiesc cu fire subtiri: Power Pro de 8 sau 10lbs , iarna 90% cu 8lbs, pentru a pescui cu gramaje cat mai mici posibil. Greutate mica pe Dunare iarna poate insemna si 50g 😉
A pescui iarna inseamna a sti in permanenta unde este jigul; mai mult ca niciodata controlul trebuie sa fie perfect…
Modul in care prezentam naluca este iar foarte important. Am auzit/aflat cu totii de “dinti de fierastrau” , liniar, tarait.. saltat, levitatii  si alte asemenea tehnici scoase din tenebrele ocultismului :D.
Mici ridicari si pauze (caderi) de 5-15 secunde pana jigul atinge din nou fundul e ceea ce trebuie… In aceasta perioada este bine sa insistam ceva mai mult si indelung asupra unei structuri, de multe ori jucand jigul pe loc intr-un delicat echilibru dintre curent grosimea firului si greutatea jigului…
Miscarile cu amplitudine mare de 0.5 – 1m, caderi de 1-3 secunde si “ciocane de sarea apa din fir”  sunt doar amintiri inabusite cu ceai fierbinte din termos… ori poate niste JD 😀
Daca locul este bun si tine cativa salai iar prezentarea este suficient de fina/lenta vom avea o trasatura. Desigur atacul va fi mult mai fin decat in lunile de vara sau Octombire – Noiembrie cand “ciocanele”  zburau inelele de pe blanc…

Este nevoie de multa concentrare si moral ridicat, chiar daca adie vantul si cele -3’C de afara par a fi -70’C.
A ramane concentrat in conditiile in care 2-3h nimeni  nu loveste jigul si frigul intra incet in oase este o provocare oricand… Desigur ideal ar fi sa avem atac in primele cateva lanseuri… :D. Totusi fiti pregatiti pentru o partida de anduranta,  cu degete inghetate sau raceala 😀
Insistenta (daca avem convingerea ca locul merita) va fi rasplatita cu cativa salai.

Concluzii:
Fire subtiri si gramaje minime.
Naluci cu vibratie mica spre inexistenta.
Prezentare fina pe o suprafata restransa si cu pauze lungi, fie ca vorbim de partea de ridicare a jigului fie de cea de coborare.
Concentrare ! niciodata nu esti prea concentrat…
Bucurati-va de iesirea la pescuit! Daca vor fi si cativa salai… acestia sunt bonus…
Siguranta!  Purtati atasat cordonul de siguranta al motorului , vesta de salvare, mai ales la deplasari; e posibil sa apara sloiuri de gheata… si nimeni nu-si doreste o baie la 2’C.

Curaj si fir intins!